Recenzie "Destine la limita" de Katie McGarry

miercuri, 26 iunie 2013

| | | 11 comentarii
What they said: "ATÂT DE DIFERIȚI UNUL FAȚĂ DE CELĂLALT… ŞI TOTUŞI, ATÂT DE POTRIVIŢI.
Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat în seara în care Echo Emerson s-a transformat, dintr-o fată populară, cu un iubit sportiv, râvnit de multe dintre colegele ei, în bârfita paria cu cicatrice „monstruoase” pe braţe. Nici măcar Echo nu-şi poate aminti întregul adevăr despre seara aceea oribilă. Tot ceea ce ştie este că vrea ca totul să revină la normal.
Dar când Noah Hutchins, singuraticul teribil de sexy, îmbrăcat cu geaca lui neagră din piele, obişnuit să se folosească de fete, pătrunde exploziv în viaţa ei, cu o atitudine de dur, însă şi cu o surprinzătoare capacitate de înţelegere, lumea lui Echo se schimbă într-un fel pe care ea nu şi l-ar fi putut închipui vreodată. Normal ar fi ca ei doi să nu aibă nimic în comun. Iar cu secretele apăsătoare ale fiecăruia, să fie împreună pare, în mare măsură, imposibil.
Numai că, la răscrucea destinelor lor, normalitatea capătă alte valenţe, şi nebuneasca atracţie dintre ei refuză să dispară. Iar Echo se vede nevoită să se întrebe până unde ar putea forţa limitele, şi cât ar fi dispusă să rişte pentru singurul băiat capabil s-o înveţe cum să iubească din nou."

What I say: Pai, draga Georgi, daca nu ai fi fost tu, impreuna cu FCP-ul ca sa luati cadoul asta awesome unei leftere ca mine, probabil ca mai trecea ceva vreme pana citeam cartea asta. Asa ca va multumesc, gagici, sunteti cele mai tari ever! Si stiti sa faceti cele mai speciale cadouri pentru book nerds :D
Acum, doar eu cred ca editura Epica devine din ce in ce mai awesome?! Pentru ca, desi nu stiam ce sa spun la inceput despre cum vor fi primte aceste carti si viitoarele titluri, mi se pare ca sunt traduse carti tot mai interesante si mai cerute. Ca de exemplu cartea de fata. Trebuie sa recunosc ca am pus de ceva vreme ochii pe ea si mi se parea destul de frumoasa ideea, insa fara o motivatie adevarata s-a cam pierdut in sutele de titluri cu eticheta "to-read". Ia ghiciti cine mi-a dat un impuls si mi-a amintit de ea?
Asadar, multumesc, editura Epica! Sper sa o tineti tot asa, aveti sanse mari sa ajutati tinerii sa citeasca mai mult (si sa faceti cititori ca mine fericiti).
Am citit cartea asta in patru ore si nu am putut face nicio pauza. Nu pentru ca a fost deosebit de captivanta (desi a fost intr-o oarecare masura) si nici pentru ca deborda si dadea pe afara de actiune. De fapt, nici nu prea stiu exact cum sa exprim ce m-a atras la ea. Poate povestea de dragoste, poate povestea tragica a celor doi care se contureaza tot mai adanc pe masura ce inaintezi cu lectura. Sau poate ca atmosfera superba pe care a creat-o autoarea. Si cel mai probabil, toate impreuna. Cert e ca volumul de fata nu a fost pus nicio secunda jos.
Romantica incurabila din mine chiar a apreciat doza serioasa de romance de pe aici. Fiecare moment dintre cei doi a fost flawless, construit intr-o maniera surprinzator de frumoasa. Alternarea perspectivelor a fost o alegere foarte inspirata, astfel incat cititorul a putut observa demersul lucrurilor din ambele unghiuri. Si mi-a placut la nebunie versiunea lui Noah :))) McGarry a reusit intr-adevar sa redea excelent sentimentele, fie ca vorbim aici despre fluturasii din stomac sau despre dezamagire, frustrare sau frica. M-a facut sa simt exact ceea ce simteau personajele, ceea ce a dus la o legatura foarte puternica intre cititor si text.
Totusi, chiar daca romance-ul incadreaza volumul de fata in categoria YA, cel mai mult m-a impresionat povestea ascunsa a celor doi protagonisti. Unele momente m-au lasat fara respiratie din cauza socului si a plot-ului foarte bine inchegat. Si de aceea recomand din tot sufletul cartea asta: pentru ca problemele pe care le trateaza ea in realitate sunt mult mai profunde si mai importante decat s-ar putea crede la o prima vedere. Sper doar ca viitorii cititori sa nu o respinga din cauza genului in care se incadreaza. Da, este adevarat, este o poveste despre tineri, despre dragostea care se naste intre doua caractere aparent total opuse, insa Katie nu vorbeste numai despre asta. Asta e un cadru, un soi de scuza, daca vreti sa spuneti asa, pentru ca nu poate vorbi despre tema ascunsa a cartii atat de fatis. Asa ar fi o carte de psihologie, ce Dumnezeu! Din pacate, sunt destule volume la care poti apela daca vrei numai dragoste si care nu isi propun sa trateze probleme controversate sau ascunse. Daca va doriti o astfel de carte (superficiala, dupa parerea mea) atunci evitati "Destine la limita". Pentru ca lucrarea de fata vrea totusi sa va lase cu cateva invataturi dupa lectura.
Asadar, dupa cum vroiam sa spun si la inceputul paragrafului anterior, daca nu ma luam eu cu filozofia, sper sa cautati mai in profunzime intelesurile cartii. Povestea lui Echo este una extrem de emotionanta si de intortocheata si chiar mi-a placut mult finalul, insa cred ca mai mult m-a sensibilizat ce a patit Noah si istoria din spatele mastii de bad-boy. Suna destul de stereotipic (si este, pana la urma; parca numai de baieti rai cu suflet de mielusel dam in cartile astea...) dar, intr-un fel pe care nu reusesc sa il explic, aici a fost diferit. In carti fantasy pare destul de putin credibil sa se intample, insa aici am fost pusa fata in fata cu o situatie care putea fi foarte bine una reala. Chiar am auzit de cazuri similare, asadar aerul de normalitate pe care mi l-a inspirat nu a adus decat puncte bonus pentru "Destine la limita".
Totusi, sa nu credeti ca scriitura lui Katie McGarry este un lucru extrem de profund si ca toata povestea se da de ceasul mortii pentru a afisa cat de plina de invataturi e. Nu, fratilor, trebuie sa fie enjoyable. Si chiar a fost. A fost lectura perfecta pentru o zi in care vrei sa iei o pauza de la lecturi serioase sau prea mult fantasy. E o carte chiar draguta. Si merita citita!
Personajele... ce mai, le-am adorat! Si cred ca cel mai mult mi-au placut cele secundare, cum ar fi gasca cu care locuia Noah. Cand am aflat ca "Dare you to" (vol. 2 din trilogie) este din perspectiva lui Beth am crezut ca mor de fericire. Serios, desi fata asta m-a calcat pe bataturi in unele situatii, chiar vreau sa vad ce a impins-o sa aiba o asemenea ura impotriva celor populari (nu ca as contrazice-o, uneori oamenii aia sunt o adevarata pacoste, dar se rezolva daca ii lasi in pace si ii ignori). Asa ca abia astept sa citesc volumul; nu ma rabd si il dau gata intr-o zi pe kindle :D
Nu cred ca mai este nevoie de o alta descriere sumara a primei parti, pentru ca cei de la editura au spus, dupa parerea mea, destule. Vreau doar sa stiti ca puteti sa luati cu incredere "Destine la limita" de pe rafturile librariilor si sa o puneti in cos, pentru ca nu o sa va dezamageasca si o sa va lase cu cate ceva de gandit. Cum ar fi ca suntem norocosi ca avem o familie, ca putem merge la scoala sau la servici fara teama si ca avem, totusi, un viitor destul de sigur in fata. Ca avem persoane care ne iubesc si tin la noi si ne sustin in ceea ce facem. Si ca avem speranta pentru ziua de maine, in care se poate implini un  vis.

Titlu: Destine la limita
Titlu original: Pushing the limits
Autor: Katie McGarry
Editura: Epica
Anul aparitiei: 2012
Site: http://www.katielmcgarry.com/

Recenzie "Iubita locotenentului francez" de John Fowles

marți, 25 iunie 2013

| | | 13 comentarii
What I say: Si de aceasta data cunoscuta librarie online mi-a oferit sansa de a citi o carte foarte frumoasa. Da, da, despre Libris este vorba :) Nu uitati sa aruncati o privire peste miile de carti online care va asteapta pe site-ul lor, gata sa fie adoptate de cititori impatimiti si nu numai! Stiu sigur ca acolo puteti gasi lecturi fascinante pentru o vara reusita :D
Am pus ochii pe "Iubita locotenentului francez" datorita povestii si a secolului in care se petrecea actiunea. Daca ma fascineaza o anumita perioada de timp, aceea este cea cuprinsa intre secolul XVIII si XIX. Asadar, cum anul in care incepe naratiunea este 1867, era clar ca urma sa am parte de moda rochiilor incomode, a culorilor tipatoare, a prejudecatilor dar si a celor mai multe contradictii din istoria umanitatii. Exact ce imi trebuia! Cel putin, la asta ma asteptam eu cand am inceput cu lectura volumului.
Nu pot sa spun ca asteptarile mele au fost eronate, insa pot sa marturisesc cu siguranta ca motivele care au dus la alegerea cartii au fost destul de superficiale. De ce? Pentru ca romanul lui Fowles nu m-a uimit prin poveste si nici prin expunerea etichetelor specifice secolului, desi au fost si acestea destul de bine conturate. Nu, cel mai magnific lucru mi s-a parut modul in care a fost scrisa, precum si perspectiva narativa care ne insoteste pe tot parcursul volumului.
"Iubita locotenentului francez" e una dintre cele mai frumos scrise carti publicate pana acum. In fiecare pagina esti intampinat de metafore extraordinare, de descrieri captivante si de cea mai profunda analiza a rasei umane. Desi la inceput am intampinat unele dificultati, a fost una dintre cele mai placute lecturi de care am avut parte in ultima vreme. Si credeti-ma, am citit o gramada de carti bune anul asta :D
Nu vreau, totusi, sa ma intelegeti gresit. Scriitura lui Fowles nu este una lejera si nici facila. Prima data cand am inceput sa citesc m-am izbit de un zid invizibil care nu ma lasa sa ma arunc in vartejul de litere, asa cum fac de obicei. Dadeam de o gramada de cuvinte sosfisticate, de multe explicatii si o gramada de personalitati istorice de care nu aveam habar. Va spun asta pentru ca nu vreau sa fiti dezamagiti atunci cand incepeti. Si pentru un cititor neexperimentat, care nu dispune de vointa si nici de curiozitate, probabil ca romanul de fata va fi mai mult o corvoada. De aceea, daca stiti ca nu aveti rabdare si nici chef de ceva cu care sa va bateti putintel capul, better drop it... Desi stiu ca veti pierde ceva foarte pretios.
Acum, daca am lamurit asta si am ramas cu partea care vrea, intr-adevar, sa aiba parte de o experienta de neuitat in compania lui Fowles si a personajelor sale, sa trecem mai departe. Dupa cum spuneam, am depasit faza in care eram putin speriata de stilul autorului si am continuat sa avansez cu cartea. Pentru ca sunt genul care nu abandoneaza lectura, indiferent de prima impresie. Si nici ca am putut fi mai recunoscatoare incapatanarii mele :)
Fiecare fraza, fiecare interventie a naratorului, fiecare explicatie pe care mi-a dat-o  (si asa ma lamurea foarte usor in momentele cand ma intrebam "ce Dumnezeu se intemplase in anul ala?") a fost o adevarata placere. Mi-a placut enorm implicarea vocii narative, care mi s-a parut ea insasi cel mai bun personaj. Exista capitole in care se vorbeste exclusiv despre ipostaza de scriitor, despre cum esti creatorul unor personaje care devin independente si uneori preiau controlul. Despre cum fiecare figura creata are sute de povesti in spate. Asa ca, datorita acestui lucru am reusit sa apreciez un final dual la adevarata sa valoare. E drept ca atunci cand citesti o carte marca Fowles trebuie sa te concentrezi cu adevarat pe litere. Poti pierde sirul extrem de usor.
Cele mai frumoase parti ale cartii sunt, fara doar si poate, pasajele descriptive. Am apreciat, in mod special, zugravirile care ilustrau micul orasel Lyme Regis, tipul de targ de provincie tipic Angliei, asezat chiar langa mare. Fowles mi-a dat impresia unui pictor iscusit; in loc de pensula, insa, el folosea cuvinte. Efectul obtinut era, fara indoiala, acelasi. Sa nu uitam insa ca autorul a trait intre anii 1926 si 2005. Cum a reusit el sa reinvie atat de perfect anii secolului nouasprezece nu imi dau seama .Geniu pur!
Iubita locotenentului francez este prima carte in care nu am putut interactiona cu personajele. De la Sarah nu am avut nicio pretentie, pentru ca a ramas pana la final o mare enigma pentru mine si Charles. Insa ma asteptam sa se formeze putina empatie intre mine si protagonist; totusi, relatia noastra a ramas la fel de rece pe tot parcursul cartii. Nu ma intrebati de ce.
Facem un salt in timp si ne gasim in anul 1867 in Lyme Regis, unde ne intalnim cu doi tineri proaspat logoditi, gata sa isi inceapa viata impreuna: Charles si Ernestina. Desi traim intr-o societate manierata, nu trebuie sa uitam de prejudecatile intalnite la tot pasul; astfel intalnim si un al treilea personaj, pe Sarah sau "Tragedia" cum i se spune prin partea locului, o tanara femeie acuzata ca ar fi pacatuit grav atunci cand a ingrijit un locotenent francez naufragiat. O serie de imprejurari ii aduc pe protagonist si pe strania si enigmatica femeie unul in fata altuia si astfel ia nastere o poveste care, desi se desfasoara intr-un ritm destul de lent, va va lasa cu gura cascata.
Sper sa acordati o sansa acestei carti. Nu pot sa spun ca va placea tuturor, dar cred ca cei cu experienta in literatutra o vor aprecia mult. Chiar merita!

Harry Potter Challenge

sâmbătă, 22 iunie 2013

| | | 12 comentarii
Paaai, dragii mei Potterheads, a venit vara... Stiu, stiu, va ganditi ca e un alt post cu "Iei, mi-am aruncat manualele pe foc si acum trebuie sa le platesc", dar m-am gandit sa o las balta de data asta si sa trec la subiect. Stiti voi, vara e perioada din an in care speri ca o sa vina lucruri bune cu carul, ca o sa fi liber si ca o sa faci tot ce vrei. Mda, nu o sa neg, categoric vara inseamna si asta. Insa cred ca cel mai mult din acest anotimp ador perioada mea de "true potterhead". Pentru ca, acum... 9 ani (o, Doamne, noua ani???) am inceput seria care avea sa imi transforme copilaria, adolescenta (si viata, cel mai probabil) intr-o experienta magica, care imi va deschide si mai tare apetitul pentru lectura, care ma va face sa cred ca exista magie cu adevarat, chiar daca nu implica mereu o bagheta. Nu v-ati prins inca de ce vorbesc? (Sunteti de pe Marte sau ce?). Asadar, pentru ca am vazut (si mi-am inchipuit) ca o sa fie destui doritori, m-am gandit sa imi fac traditia publica, ca sa o poata pune in practica orice fan la fel de innebunit ca si mine.
*Let the Harry Potter mania begin!*
Okay, nu ma prea pricep eu la discursuri si dat instructiuni, asa ca o sa va spun cum fac eu. In fiecare vara,
chiar pe la inceput, iau cele 7 biblii fantasy langa mine, impreuna cu toate obiectele HP pe care le detin si incep sa ma citesc ca si o obsedata minunile lui Jo Rowling. Si le citesc, si le citesc si probabil ca le termin in doua, trei zile. Dupa care fac o pauza de o saptamana, timp in care imi jelesc copilaria si apoi ma apuc de filme. De preferat toate intr-o zi, dar asta necesita multa cofeina. Asadar, dupa exemplul asta, iata ce aveti voi, cei care va inscrieti la challenge, de facut:

  1. Sa cititi toate cartile sau sa vizionati toate filmele (puteti sa indepliniti una sau ambele conditii).
  2. In timp ce faceti asta, intr-o pauza, faceti o poza (sau mai multe) cu volumele si locul in care cititi si chestiile HP pe care le aveti (daca aveti, daca nu, nu este nicio problema).
  3. Sa scrieti un post (sau, daca nu aveti blog, sa imi trimiteti mie un mail) cu citatele voastre favorite, cu scenele care v-au marcat din film si... ei, stiti voi, cu cele mai awesome momente HP.
  4. Sa imi spuneti de ce este importanta seria pentru voi.
  5. Cand faceti punctele 3 si 4, nu uitati sa cautati niste poze awesome (sau puteti sa le faceti chiar voi) cu HP, de genul celor care le-am pus eu aici; asta ca sa va prinda si pe voi melancolia, eu aproape am plans cand am rasfoit pozele :(
  6. Have fun! Cel mai important :D
V-as ruga sa imi spuneti cei care vreti sa va inscrieti. Durata este de azi si pana la sfarsitul verii si puteti sa va inscrieti in orice zi, la orice ora.
Asadar, dragii mei potterheads, va bagati? 

P.S.: Pe masura ce fac si eu challenge-ul, o sa scriu aici un fel de model dupa care sa va ghidati. Pentru ca sunt pasta la explicat :P Scuzeee

Planuri pentru o vara awesome aka lista pe care o asteptati voi :D

joi, 20 iunie 2013

| | | 11 comentarii
Pff, nici macar nu s-a sfarsit cu adevarat scoala si eu am intrat in mood-ul de vara. Azi nu a mers nimeni la scoala, asa ca stau aici si imi revad lista cu ce am de facut si ma gandesc daca o sa ies in secolul asta din starea melancolica care persista de trei-patru zile. As vrea ca vara asta sa fie una superba, in care sa pot face tot ce vreau, sa ma distrez, sa raman cu amintiri frumoase, dar nu stiu de ce am sentimentul ca iar ajung sa stau la ora 12 in fata televizorului, inca in pijama cu ditamai ciocolata in mana. Si totusi, asta nu se va intampla daca o sa respect LISTA ANTI-PLICTISEALA PENTRU O VARA AWESOME!
Tumblr


In prima saptamana... am sa fac o zi din "dieta" asta:

  • Dimineata- 1 felie de paine cu Nutella+ o cana de lapte+ cafeaua cea de toate zilele (mai tarziu)
  • Intre mese- 2 batoane de Snickers+ o punga de ceva saraturi+ o Cola la doza
  • Pranz- pizza+suc
  • Intre mese- o cutie de inghetata+ tortillas cu sos de branza
  • Seara- oreo cu lapte
  • Gustarea de la miezul noptii- asta o planific pe loc, ca sa nu am timp sa ma gandesc :))
Dupa care, am sa zac o saptamana in pat cu toxiinfectie alimentara...
    1. Fac maraton cu filme Harry Potter, toate intr-o singura zi
    2. Recitesc toate cartile Harry Potter (asta este un soi de traditie, in fiecare vara citesc HP; ma gandeam sa fac un challenge, ce ziceti va bagati?)
    3. Fac recenzii la absolut toate cartile  din caietul meu, care ma tot asteapta sa le scriu pe calculator... 
    4. Scriu cate un capitol pe saptamana la "Between Worlds"
    5. Citesc toate cartile de pe lista :D
    6. Ies in oras cu fetele macar o data pe saptamana
    7. Fac o zi de fangirling cu Irina
    8. Merg la cel mai tare film ever (de MI e vorba)
    9. Maraton "Lord of the Rings" si "The Hobbit"
    10. O zi cu filme Disney
    11. Stau prin parc (meditand la sensul vietii/ citind/ascultand muzica)
    12. Vad absolut toate filmele pe care le vreau
    13. Termin "Supernatural"+ "Game of Thrones" (am ramas putin in urma cu episoadele din sezonul 3)+ Merlin+ Gilmore Girls
    14. Blog #YOLO
    15. Ma apuc de "Assassin's Creed" (asta e un joc PC superb!)
    16. Ar trebui sa invat la bio pentru testul initial daaaar...
    17. Ii citesc Cristinei ( o prietena) toate cartile din "Cronicile Wardstone"
    18. Strang niste bani...
    19. Invat sa crosetez, ca sa pot sa imi fac fulare HP
    20. O sa ma duc (a se citit "o sa ma las tarata" de mama) la niste cumparaturi
    21. Lucrez la engleza (Cambridge-ul nu se ia singur!)
Mda, cam aste e toata tarasenia (pare destul de scurta, hmm). Daca mai imi vine ceva prin minte, o sa adaug aici. La sfarsitul verii o sa scriu ce am facut si ce nu. Daaar, pana atunci, sa va scriu si lista cu ce am de citit...
  1. Viata lui Pi-Yann Martel
  2. Parcul Mansfield- Jane Austen
  3. Persuasiune- Manastirea Northager- Jane Austen
  4. Emma- Jane Austen
  5. Carcera- Catherine Fisher
  6. Pentru cine bat clopotele- Ernest Hemingway
  7. Arthur si piatra magica- Kevin Holland
  8. La rascruce- Kevin Holland
  9. Mostenirea familiei Van Alen- Melissa de la Cruz
  10. Razboiul Z- Max Brooks
  11. Wicked- Gregory Maguire
  12. Lost days of summer- Katie Flynn
  13. Aralorn- Patricia Briggs
  14. Solace of the road- Siobhan Dowd
  15. Warm bodies- Isaac Marion
  16. Inca de pe atunci vulpea era vanatorul- Herta Muller
  17. Frumosii- Scott Westerfeld
  18. Numere- Rachel Ward
  19. Dragonul maestatii sale- Naomi Novik
  20. Tronul de jad- Naomi Novik
  21. Razboiul pulberii negre- Naomi Novik
  22. Pe apa sambetei- Ileana Vulpescu
  23. Origin- Jennifer L. Armentrout
  24. Creatura- Nely Cab 
  25. Crima pe terenul de golf- Agatha Christie 
  26. Orele indepartate- Kate Morton
  27. Stranii surate- Terry Pratchett
  28. Imagini miscatoare- Terry Pratchett
  29. Prin cele strainatati- Terry Pratchett
  30. Cand esti vrajitoare...- Carolyn MacCullough
  31. Fairies in my fireplace- R. L. Naquin
  32. The book thief- Markus Zusak
  33. Crown of midnight- Sarah J. Maas
  34. Cursed- Jennifer L. Armentrout
  35. The Eternity Cure- Julie Kagawa
  36. Flight- Alyssa Rose Ivy
  37. Grimm Diaries Prequels- Cameron Jace
  38. Heist Society 1- Ally Carter
  39. Uncommon criminals- Ally Carter
  40. Perfect scoundrels- Ally Carter
  41. Legend- Marie Lu
  42. Life before legend- Marie Lu
  43. Prodigy- Marie Lu
  44. Looking for Alaska- John Green
  45. Luminosity- Stephanie Thomas
  46. Mila 2.0- Debra Driza
  47. Obsessions- Jennifer L. Armentrout
  48. Harry Potter series- J. K. Rowling
  49. Shadow and bone- Leigh Bardugo
  50. Snow White Sorrow- Cameron Jace
  51. When the Sea is Rising Red- Cat Hellisen
  52. Earth Girl- Janet Edwards
  53. O dragoste- Dino Buzatti
  54. Mare Tranquillitatis- Katja Millay
Mda, cam asta este tot :) Asadar, o vara frumoasa tuturor! Eu am zburat, dar revin cu recenziile promise azi si maine. Promit!

Top 3 (leapsa) + Creatura curand in librarii :D

duminică, 16 iunie 2013

| | | 7 comentarii
Buna dragilor! Stiu ca in ultimul timp nu v-am mai acordat atat de mult atentie pe cat trebuia, dar n-aveti grija, vine vacanta :) Deja pluteste aerul ala de libertate in aer si eu pur si simplu mor de fericire! Asa ca, de azi, pregatiti-va! Revin cu torentul :) Maine am in plan recenzia de la "Destine la limita" ( mama, ce mi-a placut cartea!), marti de la "Iubita locotenentului francez" si trebuie sa pun miercuri lista cu lucrurile mele traznite de facut in vacanta (si cu cartile pe care vreau sa le citesc). Cam am de lucru, nu?
Pana una alta, TheoRyaMarya a fost foarte draguta si mi-a dat o leapsa... destul de dificila! Multumesc mult :*
 TOP 3 cele mai bune carti parcurse pana in luna Iulie:

In ordine total aleatorie, nu pot sa aleg...

  • Monster in My Closet- R.L. Naquin
  • Clockwork Princess- Cassandra Clare
  • Obsidian- Jennifer L. Armentrout
TOP 3 dezamagiri:
  • The Elite- Kiera Cass
  • Unique- Alison Allen- Gray
  • Requiem- Lauren Oliver
TOP 3 carti de la care aveai mai multe asteptari:
  • Orasul ingerilor cazuti- Cassandra Clare
  • The Elite- Kiera Cass
  • Marele Gatsby- F. Scott Fitzgerald
TOP 3 carti ce ti-au intrecut asteptarile:
  • Tinuturile joase- Herta Muller
  • Cismigiu et. Comp- Grigore Bajenaru
  • Destine la limita- Katie McGarry
TOP 3 personaje masculine ce te-au dat peste cap:
  • Will Herondale (now&4ever)- Dispozitive Infernale
  • Augustus Waters- Sub aceeasi stea
  • Noah Hutchins- Destine la limita
TOP 3 carti de citit intr-o zi de vara:
  • Probabilitatea statistica de a te indragosti la prima vedere- Jennifer E. Smith
  • In the band- Jean Haus
  •  Fata de hartie- Guillaume Musso
Poate sa o ia oricine, insa cei de la lista de bloguri pot sa se simta invitati intr-o masura speciala :D Glumeam, fiecare o face daca are chef!
Asa, acum mai am o veste sa va dau si ma retrag. La editura Leda va aparea curand o carte pe care o asteptam de ceva timp :)
Sunt, în acelaşi timp, şi mai mult, dar şi mai puţin decât o fiinţă umană. Sunt, prin cine ştie ce întâmplare miraculoasă, încă în viaţă. Aceasta este povestea primei mele iubiri, povestea vieţii mele trecute şi povestea renaşterii mele…

Isis Martin, o fată de şaptesprezece ani dintr-un orăşel obscur din sudul Texasului, începe să sufere de tulburări de somn, după ce o siluetă neagră înaripată îi tulbură visele, hărţuind-o. Nu trece mult până când Isis se hotărăşte să-şi înfrunte frica, descoperind cu surprindere identitatea celui care se ascunde în spatele vietăţii amenințătoare cu chip uman. Şirul descoperirilor nu se opreşte însă aici…
Când Isis îi cere necunoscutului să demonstreze că nu este o plăsmuire a imaginației ei, acesta acceptă provocarea cu bucurie. Astfel, frumoasa adolescentă ajunge să îi cunoască pe membrii unei familii din spiţa divină a acelora de mult uitați de omenire.
Romantismul, senzualitatea explozivă, pericolul şi întâmplările dincolo de puterea de înţelegere a muritorilor o însoţesc pe Isis pe drumul ei spre o iubire nepermisă, de natură să schimbe legile pământeşti. În mod sigur, această extraordinară călătorie îi va captiva şi încânta pe iubitorii poveştilor de dragoste. Iar povestea se află de-abia la început…

Nely Cab locuieşte în sudul Texasului, împreună cu soțul şi fiul ei. Pe lângă scris, lui Nely îi place să deseneze şi să picteze. Ilustrația cu copacul de pe coperta acestei cărți este una dintre lucrările ei.
Creatura este primul roman dintr-o serie semnată Nely Cab. Pentru mai multe informaţii despre autoare accesaţi: www.nelycab.com

Puteţi vizualiza aici trailerul cărţii http://www.youtube.com/watch?v=4UvzCRr_vlA

Cartea are 448 pagini, formatul 13 x 20 cm, ediţia este broşată şi preţul de listă 39,90 RON. La precomandă beneficiaţi de 25% reducere şi transport gratuit.

Awesomeness :D

miercuri, 12 iunie 2013

| | | 4 comentarii
Ati vazut? Nu pot sa cred cat de epic poate sa fie noul trailer de la "The Hobbit: The desolation of Smaug"! Nu mai pot astepta, trebuie sa vad filmul asta acum! Ce parere aveti?
Apare si Legolaaas! (dans frenetic prin casa). Si cine e elfa bad-ass? Scenele sunt atat de frumoase! Peisajele, ca de obicei, mi-au taiat respriratia... Ce mai, va las cu minunatia :) Gandalf fie cu voi!

Inainte de culcare #1

luni, 10 iunie 2013

| | | 6 comentarii
Vreau sa ii multumesc pentru sansa de a participa la aceasta provocare BuburuzeiBia, care a venit cu acesta provocare frumoasa :) Multumesc frumos de invitatie! In ce consta provocarea? Nimic mai simplu! De fiecare data cand incepeti o carte, trebuie sa o fotografiati seara, cum sta ea cumintica si va asteapta pe pat si sa spuneti doua-trei cuvinte despre ea. Sper sa o faceti cat mai multi. Pentru mai multe datalii, blogul Atunci si Acum e mereu deschis :D Astea fiind spuse, sa-i dam drumul, ca sa ma pot duce sa imi savurez lectura.
In seara aceasta, pe perna ma asteapta "Iubita locotenentului francez" de John Fowles, cartea primita de la Libris pentru recenzie. Desi am inceput-o destul de greu, pot sa spun ca sunt vrajita de cat de frumos descrie autorul peisajele maritime din Anglia. Plus ca abia astept sa aflu trecutul protagonistei. Abia astept sa ii fac recenzie, ca sa pot sa aflu ce parere aveti despre ea :)

Recenzie "Culoarea sentimentelor" de Kathryn Stockett

joi, 6 iunie 2013

| | | 8 comentarii
Inainte de toate, vreau sa va multumesc tuturor :D Blogul tocmai a facut 100 de followeri, ceea ce ma bucura enorm! Sunteti absolut cei mai tari si nu stiu cum sa va mai multumesc ca ati fost alaturi de mine si de puisorul asta pe care tot scriu, dar care vad ca incepe sa creasca pe zi ce trece. Danke :*
What they said: "In oraselul Jackson din  Mississippi, in anii ’60, trei femei care in mod normal nu ar fi avut  nimic in comun se leaga printr-o prietenie incredibila. Ceea ce le apropie este un proiect secret care le primejduieste viata, o carte ce pune in discutie conventiile sociale considerate tabu ale vremii lor.
Culoarea sentimentelor, romanul de debut al autoarei Kathryn Stockett, este ceea ce se cheama un fenomen literar: o carte care a fost respinsa de aproape cincizeci de editori si agenti, publicata in cele din urma de Penguin Group si primita cu un entuziasm extraordinar de librarii, cluburi de carte, bloggeri si critica literara.  Drepturile de traducere au  fost vandute in mai mult de 30 de tari, iar Steven Spielberg a decis sa implice studiourile DreamWorks in ecranizarea cartii.
Definita drept „magica“, „irezistibila“, „plina de umor“, Culoarea sentimentelor s-a mentinut in New York Times Best Sellers List timp de doi ani si s-a vandut in peste 7 milioane de exemplare doar in Statele Unite."

What they said: De obicei, nu ma uit la filmele pe care chiar vreau sa le vizionez fara sa citesc cartea. Insa nu stiu cum s-a potrivit, dar de data asta am facut total inves si m-am trezit uitandu-ma la "The Help" inainte ca macar sa stiu ca exista o carte (desi era destul de logic...). Si dupa ce am terminat, nu m-am putut abtine sa nu ma intreb de ce acest gen de carti nu iese in evidenta mai mult, de ce nu se spunea cu surle si trambite, ca un asemenea film superb are in spate o carte si mai superba.
Totusi, nu m-am lasat descurajata de acest fapt si cand am mers sa ii cumpar matusii mele o carte pentru ziua ei, mama a spus ca pot sa imi iau si eu una (probabil ca imi vedea privirea disperata ca nu aveam niciun ban si imi trebuiau 99% din carti :D). Fara sa mai stau pe ganduri, am pus mana pe "Culoarea sentimentelor" si dusa am fost. Am inceput-o mai mult din plictiseala, pentru ca vroiam sa iau o pauza de la biologie, dar dupa cateva pagini nu am mai putut sa o las din mana, asa ca orice moment liber ii era dedicat. Stergeti peste partile in care am spus ca nu mai citesc cand am teze. Nu ma pot abtine (dar am luat note mari!).
Chiar daca stiam ce se va intampla in carte, "Culoarea sentimentelor" a fost la fel de enjoyable. M-am trezit visand cu ochii deschisi la Mississippi si la aventurile celor trei femei, simtind pe propria-mi piele caldura verii, racoarea iernii, frica negreselor si speranta lor mereu arzanda. Desi filmul a fost extrem de bine realizat, iar actorii au jucat perfect, productia cinematografica nu o sa poata sa imi ajunga la inima niciodata in felul in care a facut-o cartea. O simt mai aproape si pot sa spun cu mandrie ca este una dintre preferatele mele. Pentru ca am citit foarte putine carti care sa transmita un asemenea mesaj si sa fie atat de bogate in sentimente cum a fost volumul de fata.
Cel mai mult m-a atras subiectul. Asta este si motivul pentru care mi-am propus sa aflu ce ofera "Culoarea sentimentelor". Mereu am urat rasismul si am fost impresionata de taria de caracter a persoanelor de culoare. "...Sa ucizi o pasare cantatoare" si "Coliba unchiului Tom" sunt si vor ramane unele dintre cele mai frumoase carti, dupa parerea mea. Asa ca am fost extrem de curioasa daca un roman ca cel de fata poate sa ma marcheze in felul in care au facut-o suratele ei mai tinere. Acum sunt foarte fericita sa spun ca da, fara indoiala, "Culoarea sentimentelor" isi merita locul langa romanele lui Harper Lee si Harriet Beecher Stowe.
Lucrarea lui Stockett a fost ceva unic, un mozaic complex construit de o poveste emotionanta, personaje incredibile, drama, umor si invataturi. Mai ales invataturi. Pentru ca cel mai mult iubesc partile in care Aibileen incearca sa o faca pe Mae Mobley sa constientizeze ca nu exista nicio diferenta intre persoanele albe si cele negre, ca de cele mai multe ori persoanele rele nu au o culoare de piele inchisa si ca cei de care ar trebui sa se teama nu sunt oamenii asupriti.
Personajele au constituit un punct forte important al cartii. Aproape ca o puteam vedea pe Minny la mine acasa, tipand cat o tine gura ca iar nu mi-am facut ordine in camera. Am o vaga senzatie ca ar fi mai rau decat atunci cand imi spune mama :)) Sau pe Skeeter, cu parul ei haios, incercand mereu sa scape de gura lui Maman, straduindu-se sa faca lumina intr-o lume umbrita de prejudecati. Aibileen a fost preferata mea. Pe langa faptul ca era cea mai curajoasa si mai buna la suflet din grupul lor, am admirat devotamentul si iubirea care i-o purta fetitei albe, desi stia ca probabil va deveni slujnica ei badjocorita cand va creste mare. M-a atras felul in care autoarea reuseste sa isi faca personajele atat de reale, ca si cum s-ar putea desprinde in orice moment din carte, cum a scris, pentru fiecare perspectiva narativa, intr-un limbaj adecvat conditiei naratorului, cum a zugravit fara gresala portretele morale ale personajelor, cum a realizat trecerea lenta de la o Skeeter blanda si fara aspiratii la o Skeeter care stie ce sa faca si e stapana pe viata ei. Fiecare personaj evolueaza intr-un ritm surprinzator si foarte natural.
Nu stiu daca sa va spun sa va asteptati la o carte care va va tine cu sufletul la gura, pentru ca, desi sunt unele parti in care stai incordat fiindca vrei sa vezi ce se mai poate intampla, per total volumul nu musteste de suspans (ceea ce nu este un punct slab, mai deloc). Uneori actiunea e mai lenta, insa doar in momentele in care trebuie, pentru a te face sa intelegi mai bine prin ce trec cele doua negrese si prietena lor. Mie mi se pare structurata perfecta, cu doze bine stabilite de umor, tensiune, actiune si drama. Depinde si de cat e de rabdator cititorul, bineinteles. Dar nu cred ca veti abandona "Culoarea sentimentelor" odata ce ati inceput-o.
Asadar, Kathryn Stockett ne transporta, cu a sa lucrare, in Jackson, Mississippi, tocmai in anii '60. In acest stat, rasismul este inca in floare, iar persoanele de culoare sunt nevoite sa suporte badjocura si tiraniile albilor. Totusi, Aibileen si Minny, cele doua protagoniste negre ale cartii, au invatat sa nu spere la vreo schimbare si sa accepte regimul actual. Asta pana cand domnisoara Skeeter, o tanara necasatorita care doreste sa devina scriitoare, le face o oferta care le poate pune in pericol viata, slujbele si familiile, dar poate sa si schimbe conventiile sociale ale micului lor orasel. Cele doua negrese trebuie sa aiba incredere intr-o persoana alba si sa isi riste piele in fiecare seara. Merita toate acestea efortul? Si vor reusi sa schimbe ceva? Dar daca se va afla despre proiectul lor secret?
Recomand din toata inima "Culoarea sentimentelor"! Este o carte care merita citita si savurata si care va pune cateva semne de intrebare unor conventii nu atat de "sanatoase".

Titlu: Culoarea sentimentelor
Titlu original: The Help
Autor: Kathryn Stockett
Editura: Unvers
Anul aparitiei: 2009
Site: http://kathrynstockett.com/

Pagini din copilarie #1

sâmbătă, 1 iunie 2013

| | | 4 comentarii
Dragilor, revenit-am cum am promis cu o noua rubricuta, la care va cer sa va implicati si voi. Insa, inainte de toate, vreau sa va urez tuturor, indiferent de varsta, la multi ani! De ce tuturor? Pentru ca nu conteaza varsta din buletin. Conteaza varsta sufletului vostru. Si ceva imi spune ca cei mai multi dintre noi au inca un numar destul de mic de ani :) Asa si trebuie!
Acum, sa trecem la "problema" noastra (ca sa ma pot uita si eu la Tangled...). Pentru cei care au sarit postul in care explicam ce si cum si nu numai, as vrea sa detaliez putin planul, inainte sa il pun in aplicare. Pe scurt :D (dai cu discursu'...). Asadar: rubrica noua. Despre cartile din copilaria noastra, care ne-au facut sa visam, care ne-au aratat alte lumi, care ne-au deschis apetitul pentru lectura. Parerea mea, care asteapta sa fie prietena cu alte pareri. Nu cu una, nici cu doua. Cu muuulte. Un soi de club incarcat cu nostalgie, un cufar plin cu povesti care abia asteapta sa fie redeschis. Macar din cand in cand. Sa ne aducem aminte de primele noastre aventuri, de primele noastre cuvinte citite :) Sper sa "va bagati", cum s-ar spune. Si bine-nteles, astept sugestii pentru urmatoarele rubricute.(Okeeeeey, pauza din scris, pentru ca nu mai pot de ras :)) Astia de la Antena i-au tradus numele tipului din Tangled Gheorghe :)))) Nu pot sa creeeed).
Ma gandeam ca, daca tot e azi 1 iunie, prima serie care va deschide sirul sa fie una care sa ne aduca aminte cel mai bine ce inseamna copilaria. Si cea mai buna optiune sunt "Cronicile din Narnia" de C. S. Lewis.
In lumea din Narnia am intrat prin clasa a doua sau a treia, cand doi colegi care, mai taziu, mi-au prezentat si muschetarii lui Dumas, au insistat ca trebuie sa citesc "cele mai tari carti din lume". De ce nu? Mai ales ca imi placea cum arata penarul cu tipa bad-ass si arcul. Asa ca m-am dus, de cum am terminat clasa si mi-am cumparat toate cele 7 volume, in editia cu box-set-ul (uf, sunt atat de mandra ca inca arata la fel de bine :D).
Nu am mai asteptat nicio secunda si- sub privirea acelui leu superb a carui nume aveam sa il aflu curand- am patruns intr-o lume magica pe tot parcursul verii. Am fost acolo cand Narnia a luat nastere, cand Lucy a decoperit dulapul si a intrat intr-o lume in care era mereu iarna, am calarit pe cel mai tare cal din lume, am recuperat tronul Printului Caspian, m-am imbarcat pe Zori de Zi. Am trait cele mai frumoase aventuri din lume, alaturi de Lucy, Susan, Peter, Edmund, Jill si Eustace. Am plans cand m-am despartit de Aslan si de Taramul pe care vroiam sa raman pentru intreaga mea viata. Insa mi-am dat seama ca voi putea reveni mereu in Narnia, chiar daca nu va mai fi niciodata precum prima data. Dar pot supravietui cu asta :P
De atunci, nu prea uit sa imi verific dulapul :)) Daca se intampla intr-adevar o minune si reusesc sa intru in Narnia? Si daca seria asta m-a invatat ceva, e ca niciodata nu trebuie sa imi pierd speranta. Cea mai mare aventura a vietii mele poate incepe cand ma astept cel mai putin. Si chiar daca o sa cresc mare si nu o sa ajutorul meu nu va mai fi necesar in lumea aceea, eu ma voi intoarce candva...
Ca mai toti fanii, l-am iubit pe Aslan din toata inima :) Chiar daca nu am inteles la momentele respective de ce Susan si Peter nu au mai putut sa mai vina, si dupa cativa ani, nici Edmund si Lucy... Probabil ca personajul meu preferat a fost Lucy. Mereu mi-a placut felul ei de a fi si optimismul care o inconjura de fiecare data. De asemenea, e e genul nostru de eroina. Fara ea, nu ar exista magia Narniei, nu? Nu am mai fi trecut niciodata de Vrajitoare Alba si nici nu am fi trait clipe minunate. Si cel mai important lucru: fara Lucy nu am fi stiut ce inseamna cu adevarat sa crezi. Sa crezi in ceea ce simti, in puterile si in visele tale. Asa ca pot spune ca mi-am inceput viata cu dreptul, pentru ca am sute de personaje cu experienta in spate.
Cartea mea favorita din serie e, fara indoiala, "Sifonierul, leul si vrajitoarea". Urmata de "Ultima Batalie". Si "Calul si baiatul" are un loc special :) La capitolul filme, nu pot sa aleg. Ador felul in care au fost realizate, precum si actorii si efectele speciale. Ma uit in fiecare an la toate trei, ca sa nu las copilul din mine in stare latenta...
Mi-ar placea sa recitesc cele 7 volume, sa ma intorc la tot ceea ce a insemnat pentru mine munca lui C.S.Lewis, sa imi dau seama, acum ca sunt mai matura, de toate metaforele ascunse de autor printre pagini. Inca nu am recitit niciodata seria, dar vara asta vreau sa o fac, pentru ca simt ca incep sa uit anumite chestii pe care nu trebuie sa le las sa piara. Pentru ca, stiti cum e, viata la liceu te pregateste pentru viitor, dar are grija sa ti se urce la cap :)) Vreau sa nu ma departez de partea mea copilaroasa.
Si chiar e adevarata vorba asta: Narnia m-a invatat ca toti trebuie sa crestem si sa ne lasam copilaria in urma, dar nu trebuie sa o uitam niciodata!
Pentru voi ce au insemnat Cronicile lui Lewis? Ce va placut cel mai mult? Ce sentimente ati avut cand le-ati citit? Abia astept sa va aflu parerile :) Pentru Narnia!!!
P.S. Va las cu un cantec foarte frumos din cel de-al treilea film :) Sa il ascultati!